Drogurile i-a furat tot ce avea mai scump

    

În  centru ” Viata Noua” l-am întîlnit  pe Eduard în vîrstă de 33 de ani originar din Bălţ. La vîrsta de 14 ani a început să fumeze, iar la 16 ani a început să consume droguri timp de 11 ani. El ne spune că la vremea aceea era la modă să te droghezi şi cum se droga unii din prietenii lui a început să se drogheze şi el. La început i-a plăcut iar mai apoi a devenit dependent de ele. După ce a început să se drogheze, Eduard a pierdut toţi prietenii pe care îi avea, inclusiv şi pe singura lui soră cu care n-a vorbit deja de 7 ani. Unicele persoane care au fost lîngă el întotdeauna şi l-a ajutat au fost părinţii, care au încercat toate modalităţile posibile pentru a-şi ajuta fiul să se vindice de narcomanie. Încă în perioada dependenţei sale de droguri s-a căsătorit. Soţia n-a consumat niciodată droguri. Au avut împreună un băieţel, care în prezent are 15 ani şi a rămas în îngrijirea mamei. După 5 ani de căsătorie s-au despărţit din cauză că Eduard nu reuşea să se lase de droguri. Spre fericirea lui îşi poate vedea fiul ori de cîte ori doreşte. După spusele lui Eduard fiul său nu are nimic contra lui şi nu-l condamnă pentru trecutul său.                              

    Avea apartament, maşină şi mulţi prieteni, însă a pierdut totul din cauza drogurilor. Neavînd bani pentru droguri  s-a apucat de furat ajugînd la închisoare de 2 ori, prima dată a fot închis jumătate de an, iar a doua oară un an de zile.

    Ajugînd într-o stare critică, cînd consuma droguri pentru a se putea deplasa şi pentru a putea mînca cîtuşi de puţin, un prieten de-al lui care se vindecase de narcomanie la centrul „Viaţa nouă” l-a îndemnat şi pe el să se ducă. Văzînd cum viaţa sa atîrnă pe un fir de aţă a hotărît să plece la centru. Eduard a trecut etapa de reabilitare timp de 8 luni. Ceea ce l-a ajutat să treacă de momentele critice a fost susţinerea celor din centru şi credinţa. Acum este vindecat complet de viciu care i-a furat cei mai frumoşi ani din viaţă. În prezent lucrează în această asociaţie ca coordonator. Tot în centru a cunoscut-o şi pe actuala sa soţie, care venise să lucreze ca voluntar. Acum sînt împreună şi este mulţumit de ceea ce are.

   Se pare că viaţa lui Eduard a prins sens şi că totul pare să meargă pe un făgaş normal.

 

ONG-UL  ”Viata Noua” iti intinde mina 

 

Cu opt ani în urmă, un grup de tineri, foşti consumatori de droguri au venit cu ideia înfiinţării unui centru pentru cei care vor să scape de chinurile narcomaniei. Persoana care a finanţat această organizaţie este din Danemarca şi  venise în Moldova să facă acte de binefacere. A găsit acest grup de tineri şi i-a ajutat să facă acest centru, cumpărîndu-le o casă în satul Beriozki din raionul Anenii-Noi. Cu bani pentru reparaţie au contribuit toţi membri asociaţiei. Asociaţia se numeşte “Viaţă nouă” şi a fost fondată în anul 2001cu scopul reducerii nivelului narcomaniei, alcoolului, prostituţiei şi criminalităţii în R.Moldova prin activităţile pe care le desfăşoară. Centrul “Viaţă nouă” se ocupă cu profilaxia şi propaganda împotriva nercomaniei, prostituţiei, criminalităţii şi reabilitarea dependenţilor şi codependenţilor. Aici consumatorii de droguri se reabilitează timp de 6 luni (programul include 3 luni de reabilitare după care urmează o pauză de 2 săptămîni şi apoi iarăşi încă 3 luni ). Persoanele aflate în timpul reabilitării se ocupă cu diverse activităţi în cadrul centrului –cresc legume intr-o seră ( acuma cresc castraveţi ), cresc păsări, se duc cu vacile la păscut, îngrijesc de gospodărie etc. Cei care au reuşit să se vindice de acest viciu  rămîn în asociaţie ca coordonatori, adică duc activităţi cu cei care sînt la începutul profilaxiei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

                                                                                                                                   

 

Unde eşti tu, 19554!

 

  

 Pe 17 noiembrie Uniunea Studenţilor şi Tineretului din Moldova a organizat o tombolă, miza fiind o maşină Mazda 6. Extragerea a avut loc chiar în Piaţa Marii Adunări Naţionale în cadrul concertului organizat de Ziua Studenţilor. Procedura de aflare a cîştigătorului s-a făcut din calculele efectuate de prezentotori la adresarea unor întrebări publicului de genul „ Cîte cifre are numele tău ?”, astfel s-a creat numărul 19554.

 După ce s-a aflat numărul cîştigător pe scenă nu a apărut nimeni. Posibilul cîştigător a fost aşteptat şi chemat de mai multe ori, însă în final a ratat Mazda 6, deoarece organizatorii au decis ca maşina să rămînă fără stăpîn încă 4 săptămîni pînă la următoarea extragere. La eveniment a mai fost prezentă cîştigătoarea din 27 noiembrie a Mazdei 3.

 

Astăzi 1 din 10 femei, conduce o maşină

Mai mult de 40% din femeile din întreaga ţară posedă deja carnetul de conducere, iar cifra este în continuă creştere .

  În ultima perioadă  tot mai multe femei îşi doresc să aibă carnetul de conducere. Această tendinţă a femeilor de-a se urca la volanul maşinii a început încă din anii 1996-2000, cînd ţi se părea straniu să vezi o femeie conducînd o maşină. În present acest fapt este cît se poate de obişnuit. Majoritatea femeilor învaţă la categoria “B”, pe care o constituie automobilele de pînă la 3500 tone.

   Cu o putere mare de caracter şi dorinţa de-a fi independente, femeile ajung să se impună în faţa bărbaţilor întotdeauna. Astfel se observă o creştere considerabilă a femeilor ce învaţă în şcolile auto din întreaga ţară.

    În anul 2007 la şcoala auto „Vehicol” din municipiul Chişinău, la categoria „B” din apraximativ 3000 de persoane 1200 au fost femei, ceea ce ne demonstrează faptul că femeile noastre urmează exemplul femeilor din Europa, care majoritatea circulă cu maşina. În alte şcoli din Republică s-au înregistrat grupe unde femeile constituiau 90%.

    În procesul studiilor teoretice partea femenină se află pe o treaptă mai sus decît bărbaţii, cît priveşte studiile practice o mai bună îndemînare o au bărbaţii.   Numărîndu-mă şi eu printre femeile cu permis de conducere pot spune că la volanul maşinii în caz de accident, o femeie intră în panică mai repede decît un bărbat. La capitolul „cine conduce mai bine”  nu ne putem pronunţa, deoarece conduce mai bine cel care se află zi de zi la volanul maşinii. După spusele dl. T.Sereţeanu, vice-director al şcolii auto „Vehicol”, tendinţa femeilor de-a face şcoala auto este în continuă creştere. Însă în continuă creştere este şi nr. femeilor ce conduc în stare de ebrietate şi scade cel al bărbaţilor. Explicaţia o putem găsi şi singuri, o domnişoară se îmbracă într-o fustiţă scurtă, îi mai zîmbeşte dulce lui nenea poliţist şi  scapă fără nici o amendă.

                                                                                                                                             

 

Troleibuze neîncăpătoare

 

Ca de obicei, dimineaţala staţiile de troleibuye e învălmăşeală mare, toată lumea se grăbeşte la servici, la şcoală care şi unde îi trebuie. Mă grăbesc şi eu fireşte ca să nu întîryii la Universitate, însă troleibuzul se lasă aşteptat tot mai mult. Staţia este mai mult ca aglomerată, iar două persoane  la spatele meu deja intră în panică că n-o să reuşească să ajungă la timp la serviciu. Un alt om înt-o parte scuipă nervos zicînd:”vine azi sau mîine troleul acesta”. După cîteva clipe apare şi troleibuzul cu pricina. Toţi se înghesuie spre uşile care abia se deschid de atîta lume. Unde să mai urci, zice indignată o mătuşă ? Cu mare greu mi-am făcut şi eu un locuşor la uşa din faţă. Şoferul încearcă iarăşi cu greu să închidă uşile. Lumea se agită, care nu are de ce se ţine, care este călcat pe picior, care este îmbrîncit şi dint-o dată se aude vocea taxatoarei “achitaţi taxa”, , iar o doamnă de lîngă mine îi spune “ba chiar n-am să achit, trebuie să aştept o jumătate de oră pînă veniţi şi încă n-ai loc în picioare să stai, nu puteţi circula mai des ?” La care taxatoarea îi răspunde că de la ora 4 e în picioare, iar dacă nu-ţi place ia-ţi un taxi.

Înbulzeala şi nemulţumirea oamenilor se face prezentă în tot troleibuzul. La fiecare dintre staţii coborîrea  pare un chin de neînchipuit. Nu mai vorbesc de buna dispoziţie de dimineaţă care dipare pe parcursul călătoriei. Ajungînd la destinaţie îmi fac loc să cobor ,însă geanta îmi rămîne prinsă printre oameni, trag cu putere geanta şi mă întreb: oare aşa este şi-n Europa ? Cu siguranţă că nu, cel puţin acolo oamenii se respectă.

 Troleibuze neîncăpătoare şi oameni nemulţumiţi de Serviciile Regiei Transport, asta am constatat după mai multe călătorii cu acestea.

 

Perspectivele FinComBanc-ului

 Un loc de frunte si bine pozitionat intre bancile din RM il are Banca de Finante si Comert SA (FinComBanc). la momentul actual ea acorda un spectru larg de servicii bancare investitionale si corporative cetatenilor autohtoni si celor straini. Potrivit presedintelui Consiliului Bancii, clientela lor sint persoane fizice, bissinesul mic si mijlociu, la fel si intreprinderile mari care prezinta toate sectoarele de baza a economiei Moldovei. Banca deschide conturi in valutanationala si valuta straina. Datorita tehnologiilor bancare moderne, transferurile sint efectuate in regim de tim real. Banca asigura clientelei accesul la resursele de credit eftin, asigura finantarea proiectelor in cadrul deservirii complexe a clientelei, micsoreaza tarifele si rata dobinzii in cazul unei experiente de credit indelungate si iresponsabile a clientelei. 

 

Banca are 14 filiale si 37 de reprezentante plasate in toata Republica. De asemenea de o buna prestare a serviciilor de calitate se ocupa 127 de actionari si 502 angajati, de care benificiaza circa 74 mii de  clienti. FinComBanc  binefeciaza de linia de credit a Bancii Mondiale in cadrul primului proiect de dezvoltare a sectorului privat in Moldova, de garantia Agentiei USA in dezvoltarea internationala (USAID), de creditarea intreprinderilor mici. Chiar in aceasta clipa ma aflu in unul din sediile bancii, unde D-na Ecaterina, una din reprezentante, ma intraba amabil “cu ce va putem fi de folos?”. Interesata cam care ar fi principiile de creditare si politica acesteia n-am ezitat sa-i cer aceasta informatie.Cu aceeasi amabilitate d-na Ecaterina imi raspunde ca politica de creditare o FinComBanc-ului se bazeaza pe strategia ei de dezvoltare aprobata de ConsiliulBancii si coordonata cu cerintelesociale de baza a activitatii bancare, iar principiile de acreditare sint asigurarea, claritatea surselor de rambursare a creditului, exigibilitate, felurile imprumuturilor acordate. De cind s-a creat FinComBanc tinde spre inovatie, intotdeauna se straduieste sa acorde clientilor sai servicii si produse noi. De asemenea banca colaboreaza activ cu sistemele internationale de transferuri banesti Wster Union, Anelik, Posta rapida si Unistream.

 

România va deschide un consulat la Cahul

România va deschide în viitorul apropiat un consulat la Cahul, iar R. Moldova – la Iaşi. Despre acest lucru au convenit preşedintele Vladimir Voronin şi ministrul român de Externe, Lazăr Comănescu, în cadrul vizitei ultimului de la începutul acestei săptămâni în R. Moldova, anunţă un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene.
Potrivit comunicatului, acest lucru este necesar pentru „facilitarea mecanismului de prestare a serviciilor consulare cetăţenilor ambelor state”. Totodată, cele două părţi vor examina posibilitatea deschiderii Consulatului României la Bălţi şi al R. Moldova la Constanţa, „în baza principiului de reciprocitate”.

Voronin şi Comânescu şi-au mai exprimat disponibilitatea, în cadrul întrevederii de luni, de a urgenta definitivarea procesului de negocieri şi pregătirea pentru semnare a Tratatului între R. Moldova şi România privind frontiera de stat, „ceea ce va deschide perspective reale pentru semnarea ulterioară a Convenţiei cu privire la micul trafic la frontieră”.

Lazăr Comănescu a efectuat o vizită oficială în R. Moldova la 7 iulie curent, în cadrul căreia a avut mai multe întâlniri cu oficialii de la Chişinău.
Amintim că România a cerut anterior Chişinăului permisiunea de a deschide două consulate româneşti la Bălţi şi Cahul. Guvernarea comunistă a respins însă cererea, după ce preşedintele Vladimir Voronin declarase public că cele două consulate româneşti vor fi deschise „în viitorul apropiat”.

 

Ciudăţenia de la Truşeni

Au vrut să sape un bazin, dar au făcut o descoperire arheologică. Doi lucrători de la o florărie privată din s. Truşeni, mun. Chişinău, au descoperit întâmplător scheletul unei femei care a trăit cu 1800 de ani în urmă. Deşi iniţial s-au speriat, ulterior lucrătorii au ajuns la concluzia că descoperirea este un semn bun pentru ei. De aceea, împreună cu directorul florăriei, au decis să monteze pe acel loc o placă comemorativă, care, cred ei, va atrage turişti.

Potrivit arheologilor, scheletul găsit datează cu sec. II şi aparţine unei femei din neamul sarmaţilor, un popor nomad de origine iraniană, venit din zona Volgăi în primele secole ale erei noastre.

S-au speriat de descoperire

Vladimir Conoval, consultant la florăria SRL „Fructul”, unde a fost găsit scheletul, susţine că descoperirea nu este întâmplătoare. „Nu poate fi doar o coincidenţă faptul că am săpat tocmai în acel loc. În plus, scheletul l-am descoperit tocmai atunci când scoteau ultimul strat de pământ”, explică Conoval. Potrivit lui, cei doi lucrători care săpau (studenţi la Universitatea Agrară – n.r.) s-au speriat la început când au dat de schelet. Ei au aruncat lopeţile şi au fugit să-şi anunţe şefii. „Şi noi în primele minute eram în încurcătură. Osemintele erau îngropate la o adâncime relativ mică şi primul gând care ne-a venit în minte era că acestea aparţin unei persoane asasinate”, ne spune Ion Mereacre, directorul florăriei. Acesta însă a avut inspiraţia să le spună tinerilor să sape din cealaltă parte a scheletului. Când au dat de membrele inferioare au observat pe ele nişte mărgeluşe foarte specifice şi au chemat arheologii.

Un cimitir întreg

Vlad Voicu, şef de secţie al Centrului de Arheologie din cadrul Academiei de Ştiinţe, a fost personal să vadă ciudăţenia de la florărie. După ce a studiat scheletul, el a ajuns la concluzia că monumentul funerar este al unei sarmate care a locuit prin secolul II, era noastră. După ritul funerar, dar şi podoabele pe care le avea, s-a stabilit că femeia nu era dintr-o familie înstărită. „Am descoperit monumente funerare sarmate în care erau vase din bronz şi argint. În plus, mormintele sarmaţilor bogaţi se făceau în formă de movilă cu înălţimea de până la 5 metri, din care motiv erau numite şi piramide europene”, ne-a explicat Voicu. Arheologul ne-a relatat că pe teritoriul R. Moldova au fost descoperite câteva sute de schelete aparţinând acestui popor. Specialiştii le identifică în primul rând după o oglinjoară cu nişte simboluri specifice pe care o găsesc în morminte. Cât priveşte scheletul de la florăria din Truşei, acesta a fost reînhumat, din motiv că în R. Moldova nu sunt specialişti care să facă determinări antropologice, dar arheologii nu exclud că acolo există un cimitir întreg de sarmaţi.

Concurenţii arheologilor

Oricât de straniu ar părea, dar, potrivit arheologilor, în R. Moldova schelete ale popoarelor nomade se descoperă mult mai des decât cele ale dacilor, strămoşii noştri. Voicu susţine că unul dintre motive este că Centrul de arheologie nu este dotat cu utilaje moderne pentru efectuarea expediţiilor arheologice. În schimb, în sudul republicii, în regiunea Palanca, au apărut colecţionari de obiecte vechi care le fac concurenţă specialiştilor. Ei sunt mult mai bine dotaţi din punct de vedere tehnic şi fac foarte multe descoperiri. Iar obiectele pe care le găsesc fie că le păstrează în colecţia lor personală, fie că le vând ilegal peste hotare. „Pământul nostru ascunde încă multe antichităţi. Ele apar deseori la iveală cu prilejul unor construcţii. De multe ori, noi nici nu suntem înştiinţaţi de descoperirile făcute. Din neştiinţă, oamenii distrug obiectele descoperite şi aruncă scheletele găsite”, a precizat Voicu. Arheologul susţine că este important să se facă un centru de salvare a monumentelor arheologice, care ar avea obligaţia să avizeze construcţiile şi săpăturile planificate care se efectuează în republică.

 

De la un simplu vinzator la proprietar

Cu ani in urma, D-na Maria  era o simpla vinzatoare intru-un magazin alimentar din satul Rusesti-Noi, raionul Ialoveni. Dupa o perioada de timp ea si sotul ei au hotarit sa i-a in arenda magazinul, apoi l-au cumparat devenind proprietari. Se descurcau greu, venitul era mic si nu acoperea cheltuielile, deaceea magazinul a fost inchis multa vreme. Din dorinta de a redischide magazinul D-na Maria a apelat l-a ajutorul fiului sau, care era plecat peste hotare. Ainceput afacerea iarasi de la zero, au studiat piata, au tinut cont de dorintele clientilor si in prezent se bucura de o mare popularitate in intregul sat.Au deja 12 ani de cind afacerea lor prospera.Clientii sint satisfacuti de produsele cumparate aici. De obicei prefera sa aduca marfa care si se solicita cel mai des de clienti si anume crupe,peste, salamuri, scrumbrie, maioneza etc. Se straduiesc sa aduca marfa de calitate si in cantitati mici ca sa fie cit mai proaspata. Am intrat si eu in acest magazin, ceea ce ma surprins au fost preturile care m-au atras ca un magnet. D-na Maria mi-a spus ca preturile au un adaus comercial de 20%, insa nu intotdeauna tine cont de aceasta. Ca sa aiba citi mai multi clienti pune preturi mai mici decit celelalte magazine. Anul acesta au renovat magazinul si au in plan sa se extinda. Sint multumiti de afacerea pe care o au, fiindca este si singura lor sursa de existenta.

 

“Globaten Team” produce incaltaminte pentru export

  Intreprinderea mixta moldo-italiana “Globaten Team” SRl din Otaci se ocupa cu producerea incaltamintei,iar nu demult a fost inregistrata in Zona Economica Libera “Otaci Busisiness”. Potrivit Ministerului Economiei si Comertului, agentul economic isi va incepe activitatea la 1 noiembrie curent si va produce incaltaminte pentru export. O alta parte  din productie va fi comercializata pe piata interna. Materia prima va fi importata in cea mai mare parte din Italia, Romania , dar va fi utilizata si materia prima din Republica Moldova.

 

O fabrică demnă de Europa, dar care nu se află acolo

   O muncă asiduă şi un interes sporit faţă de clienţi. Aşa s-ar caracteriza în cîteva cuvinte fabrica “Cristina”, care după spusele lui Petru Bondarev, directorul general al fabricii, este una din cele mai bune fabrici de încălţăminte din Europa. Denumirea a fost dată de d-nul Petru în cinstea nepoatei sale pe nume Cristina. Fabrica dispune de patru secţii încăpătoare şi luminoase ( croit, tenţare, tragere şi ansamblare ) în care sînt antrenaţi aproximativ 300 de angajaţi. De crearea modelelor de îmcălţăminte se ocupă 5 disigne, maieştri în domeniu. În fiecare zi sînt confecţionate modele noi şi apoi se analizează în sala de şedinţe.     Magazinele Cristina oferă clienţilor săi un asortiment mare de încălţăminte începînd de la copii şi pînă la maturi, pentru toate cele patru anotimpuri. Încălţămintea este confecţionată exclusiv din piele naturală şi presupune o gamă largă de modele şi culori. Se lucrează la calculator şi doar cu utilaje moderne. Toate materialele pentru confecţionare sînt importate de peste hotare. Fabrica are opt magazine în care îşi realizează marfa. Desigur că nu toată marfa este realizată, ceea ce rămîne se fac reduceri  sau se dau cadou celor dragi. După primele observări pe care le-am făcut intrînd în fabrică a fost că după condiţiile de lucru care sînt ocolo, angajaţii ar trebui să fie mulţumiţi de salarii, ceea ce este adevărat, declara una din angajate. Clienţii par şi ei mulţumiţi de marfa produsă de Cristina, deoarece este din piele naturală, are un preţ rezonabil şi oferă o lună termen de garanţie, ne spune una din cliente pe care am întrebat-o discret cum i se pare preţul la încălţăminte. În general fabrica Cristina acoperă în mediu 15% din încălţămintea de pe piaţa Republicii Moldova.