Au vrut să sape un bazin, dar au făcut o descoperire arheologică. Doi lucrători de la o florărie privată din s. Truşeni, mun. Chişinău, au descoperit întâmplător scheletul unei femei care a trăit cu 1800 de ani în urmă. Deşi iniţial s-au speriat, ulterior lucrătorii au ajuns la concluzia că descoperirea este un semn bun pentru ei. De aceea, împreună cu directorul florăriei, au decis să monteze pe acel loc o placă comemorativă, care, cred ei, va atrage turişti.
Potrivit arheologilor, scheletul găsit datează cu sec. II şi aparţine unei femei din neamul sarmaţilor, un popor nomad de origine iraniană, venit din zona Volgăi în primele secole ale erei noastre.
S-au speriat de descoperire
Vladimir Conoval, consultant la florăria SRL „Fructul”, unde a fost găsit scheletul, susţine că descoperirea nu este întâmplătoare. „Nu poate fi doar o coincidenţă faptul că am săpat tocmai în acel loc. În plus, scheletul l-am descoperit tocmai atunci când scoteau ultimul strat de pământ”, explică Conoval. Potrivit lui, cei doi lucrători care săpau (studenţi la Universitatea Agrară – n.r.) s-au speriat la început când au dat de schelet. Ei au aruncat lopeţile şi au fugit să-şi anunţe şefii. „Şi noi în primele minute eram în încurcătură. Osemintele erau îngropate la o adâncime relativ mică şi primul gând care ne-a venit în minte era că acestea aparţin unei persoane asasinate”, ne spune Ion Mereacre, directorul florăriei. Acesta însă a avut inspiraţia să le spună tinerilor să sape din cealaltă parte a scheletului. Când au dat de membrele inferioare au observat pe ele nişte mărgeluşe foarte specifice şi au chemat arheologii.
Un cimitir întreg
Vlad Voicu, şef de secţie al Centrului de Arheologie din cadrul Academiei de Ştiinţe, a fost personal să vadă ciudăţenia de la florărie. După ce a studiat scheletul, el a ajuns la concluzia că monumentul funerar este al unei sarmate care a locuit prin secolul II, era noastră. După ritul funerar, dar şi podoabele pe care le avea, s-a stabilit că femeia nu era dintr-o familie înstărită. „Am descoperit monumente funerare sarmate în care erau vase din bronz şi argint. În plus, mormintele sarmaţilor bogaţi se făceau în formă de movilă cu înălţimea de până la 5 metri, din care motiv erau numite şi piramide europene”, ne-a explicat Voicu. Arheologul ne-a relatat că pe teritoriul R. Moldova au fost descoperite câteva sute de schelete aparţinând acestui popor. Specialiştii le identifică în primul rând după o oglinjoară cu nişte simboluri specifice pe care o găsesc în morminte. Cât priveşte scheletul de la florăria din Truşei, acesta a fost reînhumat, din motiv că în R. Moldova nu sunt specialişti care să facă determinări antropologice, dar arheologii nu exclud că acolo există un cimitir întreg de sarmaţi.
Concurenţii arheologilor
Oricât de straniu ar părea, dar, potrivit arheologilor, în R. Moldova schelete ale popoarelor nomade se descoperă mult mai des decât cele ale dacilor, strămoşii noştri. Voicu susţine că unul dintre motive este că Centrul de arheologie nu este dotat cu utilaje moderne pentru efectuarea expediţiilor arheologice. În schimb, în sudul republicii, în regiunea Palanca, au apărut colecţionari de obiecte vechi care le fac concurenţă specialiştilor. Ei sunt mult mai bine dotaţi din punct de vedere tehnic şi fac foarte multe descoperiri. Iar obiectele pe care le găsesc fie că le păstrează în colecţia lor personală, fie că le vând ilegal peste hotare. „Pământul nostru ascunde încă multe antichităţi. Ele apar deseori la iveală cu prilejul unor construcţii. De multe ori, noi nici nu suntem înştiinţaţi de descoperirile făcute. Din neştiinţă, oamenii distrug obiectele descoperite şi aruncă scheletele găsite”, a precizat Voicu. Arheologul susţine că este important să se facă un centru de salvare a monumentelor arheologice, care ar avea obligaţia să avizeze construcţiile şi săpăturile planificate care se efectuează în republică.
